Nu toți fumătorii fac infarct. Nu toți nefumătorii sunt protejați. În sănătate, una dintre cele mai frecvente întrebări este: „De ce eu am făcut boala, iar altcineva, cu aceleași obiceiuri, nu?”
Răspunsul nu este simplu, dar este bine cunoscut în medicina modernă.
Nu toți fumătorii fac infarct. Nu toți nefumătorii sunt protejați.
Factorii de risc nu acționează la fel pentru toată lumea
Factorii de risc clasici – fumatul, colesterolul crescut, hipertensiunea, sedentarismul – sunt reali și importanți. Dar impactul lor nu este identic de la o persoană la alta. Motivul principal este interacțiunea dintre gene și mediu. Aceeași expunere poate avea efecte diferite, în funcție de predispoziția biologică a fiecăruia.
Ce înseamnă, concret, interacțiunea gene–mediu?
Genele nu funcționează izolat. Ele răspund constant la:
- alimentație
- fumat
- stres
- nivel de activitate fizică
- somn
- mediu
Un factor de risc poate fi:
- mai agresiv la o persoană cu predispoziție genetică crescută
- mai bine tolerat la o persoană cu risc genetic mai scăzut
Această diferență explică de ce nu putem aplica aceeași prevenție „la indigo” tuturor.
Exemple simple, din viața reală
Două persoane fumează același număr de ani. Una face infarct la 50 de ani, cealaltă nu dezvoltă boală cardiovasculară nici la 70. Diferența nu este norocul, ci biologia individuală.
La fel, există persoane care nu fumează, mănâncă echilibrat și totuși dezvoltă boală cardiovasculară. În aceste cazuri, riscul genetic poate avea un rol important, invizibil la analizele uzuale.
Genetica nu scuză factorii de risc, dar explică variabilitatea răspunsului.
Un mesaj esențial pe care ar trebui să îl înțelegeți acum e că: prevenția nu este despre vină .Unul dintre cele mai mari riscuri în comunicarea medicală este culpabilizarea pacientului. Mesaje de tipul „ai făcut boala pentru că…” sunt nu doar nedrepte, ci și contraproductive.
Medicina modernă transmite un mesaj diferit:
- boala nu este o pedeapsă
- riscul nu este o vină
- prevenția este un parteneriat, nu un proces de judecată
Genetica ajută exact aici: mută discuția de la „cine a greșit” la „cum putem preveni mai bine”.
De ce această perspectivă este crucială pentru prevenția cardiovasculară În cardiologie, înțelegerea interacțiunii gene–mediu permite:
- stratificarea mai corectă a riscului
- prevenție personalizată
- monitorizare adaptată fiecărei persoane
Aceasta este direcția medicinei de precizie și una dintre mizele majore ale sub-cohortei cardiovasculare din ROGEN.
Factorii de risc contează ,dar nu acționează la fel pentru toată lumea.
Genetica nu scuză comportamentele nesănătoase, dar explică de ce reacționăm diferit. Iar această explicație este cheia unei prevenții mai umane, mai corecte și mai eficiente.
Autor – Dr. Ștefan Busnatu
